• Hartă Specialiști +
  • Psihoterapeuți
  • Psihologi clinicieni
  • Life & Business Coach
  • Consilieri vocaționali
  • Consilieri în dezvoltare personală
  • Medici Psihiatri
• Ahead
• Evenimente
• Articole

Creează cont Menu

Autentificare

Cabinet

Creează cont

Despre conferință

Anul acesta, comunitatea de psihodramă are un motiv special de bucurie: Conferința națională de psihodramă din România se desfășoară împreună cu Conferința internațională PAfE, chiar în inima Bucureștiului.

Evenimentul este organizat de Psychodrama Association for Europe e.V. (PAfE), în parteneriat cu Societatea de Psihodramă J.L. Moreno (SPJLM) și Asociația Română de Psihodramă Clasică (ARPsiC).

Ce ne așteaptă

Workshop-uri interactive susținute de specialiști de renume internațional
Focus pe lucrul cu grupuri mari și pe dinamica relației dintre sine și comunitate
Întâlniri cu colegi pasionați din întreaga lume – Germania, Grecia, Olanda, SUA, Israel, Elveția, Ungaria, dar și din regiuni în care psihodrama capătă forme surprinzătoare: Kîrgîzstan, Polonia, Ucraina, Belarus

De ce să participi

Locație unică – conferința are loc în Biblioteca Națională, un spațiu în care istoria și psihodrama se întâlnesc într-o atmosferă cu adevărat specială.
Recunoaștere profesională – chiar dacă nu sunt credite CoPsi, participarea este recunoscută de SPJLM și ARPsiC ca parte a formării și dezvoltării profesionale.
Diversitate și conexiune – vei descoperi perspective noi, vei lucra practic și vei întări legăturile în rețeaua europeană de psihodramă.
Atmosferă prietenoasă – dincolo de programul profesional intens, conferința va fi un spațiu viu, cald și colaborativ.

Informații utile

Limba oficială: engleză (fără traducere), într-o formă clară, accesibilă și adaptată pentru participanții internaționali.
Perioada: 19–21 septembrie 2025
Locație: Biblioteca Națională a României, București

📖 Detalii complete: Psychodrama Conference 2025
📝 Înscrieri: Formular de înregistrare

Program

Vineri, 19 septembrie 

12.00 – 14.00 Înregistrare

14.00 – 14.30 Deschiderea oficială

14.30 – 15.00 Warming Up

15.30 – 16.00 Prezentarea atelierelor de către coordonatori

16.00 – 16.30 Pauză de cafea

16.30 – 18.15 Introducere în grupul mare cu Yorgos Chaniotis (Atena) și echipa de conducere

19.00 – … Timp pentru socializare!

Sâmbătă, 20 septembrie

09.00 – 11.00 Grup mare

11.00 – 11.30 Pauză de cafea

11.30 – 13.00 Ateliere – Partea I

13.00 – 14.30 Pauză de prânz

14.30 – 16.00 Ateliere – Partea a II-a

16.00 – 16.30 Pauză de cafea

16.30 – 18.30 Grup mare

19.15 – … Banchet și dans

Duminică, 21 septembrie

09.30 – 13.00 Închiderea grupurilor mari
Yorgos Chaniotis (Atena) și echipa de conducere
Manfred Jannicke (Berlin) – prelegere și întrebări pentru integrarea experienței grupului mare

13.00 – 14.00 Încheiere

Cât costă și cum te înscrii?

Înscrierea dumneavoastră va fi confirmată prin e-mail. Vă rugăm să rețineți că tarifele early bird și spring bird sunt valabile doar în perioada menționată mai sus, care este înregistrată în formularul de înscriere.

Dacă numărul maxim de participanți a fost deja atins, veți fi informat cât mai repede. Tarifele diferă, de asemenea, în funcție de țara de origine*, calitatea de membru al Asociației și statutul de student de nivel I**. Pentru tarifele exacte, consultați descrierile de mai jos.

* Participanții din următoarele țări pot beneficia de taxă redusă de participare la conferință: Estonia, Letonia, Lituania, Rusia, Belarus, Ucraina, Moldova, Polonia, România, Bulgaria, Ungaria, Grecia, Macedonia de Nord, Serbia, Muntenegru, Bosnia și Herțegovina, Slovacia, Cehia. Participanții din alte țări care nu sunt menționate aici și care ar dori să aplice pentru această taxă redusă trebuie să trimită o cerere către Comitetul de Organizare: office@psychodrama-for-europe.eu. Comitetul de Organizare își rezervă dreptul de a limita numărul participanților care beneficiază de taxa redusă.

** Studenții de nivel I la psihodramă vor trebui să furnizeze numele și datele de contact ale formatorului grupului lor de formare actual. În cazul în care aplicația este aprobată, taxa de participare este de 210 € până la 31 mai și de 230 € după această dată. În cazul în care nu se poate dovedi statutul de student, persoana va fi rugată să achite taxa de înregistrare standard.

Dacă spațiul permite, ultima zi pentru înregistrarea online este 12 septembrie 2025.

Înscrierea online la conferință se va închide pe 12 septembrie 2025. În măsura în care vor mai fi locuri disponibile, va fi posibilă înscrierea la fața locului, cu o taxă suplimentară de 30 € (exceptând situațiile în care s-a convenit altfel, conform mențiunii de mai sus). Vă rugăm să ne contactați dacă doriți să participați fără a vă fi înregistrat anterior.

Vrei să te înscrii? Apasă aici.

Anxietatea și problemele glandei tiroide sunt subiecte din ce în ce mai frecvent discutate de specialiștii în psihologie și endocrinologie. Acest lucru se datorează legăturii strânse dintre sănătatea tiroidiană și tulburările de anxietate. Într-o lume marcată de stres, înțelegerea modului în care tiroida influențează emoțiile poate transforma abordarea anxietății. Iar acest articol îți va explica de ce este esențial să înțelegi această conexiune și cum poți identifica și gestiona mai eficient simptomele anxietății dacă este cauzată de tulburările glandei tiroide.

De ce este important să știi despre legătura dintre anxietate și glanda tiroidă?

Cercetările recente publicate pe site-ul https://www.harleytherapy.co.uk, arată că această legătură nu este doar o teorie, ci o problemă reală pentru milioane de oameni. Tiroida, o glandă mică în formă de fluture la baza gâtului, controlează metabolismul corpului prin intermediul hormonilor. Când acești hormoni sunt în dezechilibru, fie prea puțini (hipotiroidism), fie prea mulți (hipertiroidism), pot apărea diverse simptome, de la oboseală la probleme de memorie și, foarte important, anxietate.

De multe ori, persoanele cu anxietate persistentă nediagnosticată pot avea de fapt o afecțiune tiroidiană. Descoperirea acestu lucru ajută la stabilirea unui diagnostic corect și permite personalizarea tratamentului pentru fiecare pacient.

Cum se manifestă anxietatea cauzată de afecțiunile tiroidei și la ce semne trebuie să fii atent?

Simptomele anxietății legate de glanda tiroidă pot fi greu de observat și sunt adesea confundate cu alte tulburări psihice. Iată câteva dintre cele mai comune semne:

• Bătăi rapide ale inimii, senzație de neliniște sau atacuri de panică.
• Dificultăți de concentrare, senzația că mintea îți fuge, sau sentimentul că ești desprins de realitate. Această stare de minte absentă este adesea asociată atât cu anxietatea, cât și cu problemele tiroidiene.
• Tulburări de somn, cum ar fi insomnia sau trezirea frecventă în timpul nopții.
• Schimbări bruște de dispoziție sau iritabilitate extremă.
• Oboseală persistentă, chiar și după ce te-ai odihnit.

Un aspect important este că aceste simptome sunt adesea interpretate greșit ca fiind doar o problemă de anxietate, fără a se lua în considerare și cauza hormonală (https://www.harleytherapy.co.uk).

Anxietatea și problemele tiroidiene, un cerc vicios

Legătura dintre anxietate și tiroidă nu este doar într-un singur sens. Pe de o parte, dezechilibrele hormonale pot declanșa direct stări de anxietate. Pe de altă parte, stresul și anxietatea de lungă durată pot afecta, la rândul lor, funcția tiroidei. Este vorba despre un „cerc vicios” între stresul psihic și problemele tiroidiene. Asta înseamnă că anxietatea netratată poate înrăutăți problemele cu tiroida, iar acestea, la rândul lor, pot intensifica stările de anxietate (https://mindremakeproject.org). 

De exemplu, persoanele a căror anxietate nu se ameliorează cu tratamentele clasice, cum ar fi terapia sau medicamentele, ar putea descoperi, după o vizită la endocrinolog, că suferă de o problemă cu tiroida care nu a fost diagnosticată. Prin urmare, atunci când se tratează ambele cauze, rezultatele sunt mult mai bune decât dacă s-ar trata doar una dintre ele.

Dar, atenție la autodiagnosticare! În zilele noastre, cu atâtea informații online, mulți oameni tind să-și pună singuri un diagnostic, atribuind toate simptomele doar stării lor psihice, fără a lua în considerare posibilele cauze medicale. Totuși, specialiștii avertizează că nu orice anxietate este doar o problemă de gândire. Iar o vizită la medicul endocrinolog și analizele de sânge sunt pași esențiali pentru a afla dacă anxietatea este legată de tiroidă (https://www.psychologytoday.com). 

Cum poți gestiona anxietatea cauzată de problemele glandei tiroide?

Gestionarea eficientă a acestui cerc vicios necesită o abordare complexă, care combină mai multe metode:

• Control medical regulat: Mergi la medic pentru analize hormonale, care ajută la ajustarea tratamentului pentru tiroidă.
• Terapie: Terapia cognitiv-comportamentală ajută la identificarea și schimbarea gândurilor care declanșează stresul.
• Educație: Înțelegerea modului în care tiroida influențează creierul și emoțiile tale te poate ajuta să te simți mai puțin neputincios.
• Tehnici de relaxare: Exercițiile de respirație, meditația sau yoga ajută la reducerea stării de agitație și îți oferă un sentiment de control.

Legătura dintre anxietate și problemele glandei tiroide este cât se poate de reală. Este necesară diagnosticarea corectă, educația continuă și folosirea resurselor adaptate fiecărui caz pentru gestionarea eficientă a acestor probleme. Nu uitați: anxietatea nu este întotdeauna doar o problemă de gândire,  uneori, corpul ne semnalează mai mult decât credem.

Bibliografie:

1. 16 Free Anxiety & Depression Workbooks for Teens & Adults https://mindremakeproject.org/2025/06/06/free-anxiety-depression-workbooks/
2. Jacobson, S. Zoning Out Too Often? You Might Be Dissociating https://www.harleytherapy.co.uk/counselling/dissociation.htm
3. Jacobson, S. Burnout: How to Spot It, Stop It and Start Feeling Like Yourself Again https://www.harleytherapy.co.uk/counselling/burnout-symptoms-treatment-tips.htm
4. 3 New Ways to Gauge Emotional Intelligence https://www.psychologytoday.com/us/blog/fulfillment-at-any-age/202507/3-new-ways-to-gauge-emotional-intelligence

Trăim într-o perioadă în care oamenii devin din ce în ce mai open-minded și înțeleg mult mai profund aspecte ce țin de dezvoltarea lor personală.

Cu toate acestea, terapia este încă privită cu scepticism, fiind etichetată drept tabu în societate.

Contrar opiniei colective, să îți programezi o ședință la psiholog nu este ”pentru nebuni”, fiind de cele mai multe ori singura cale de scăpare din situații precum dependențe, teamă, stres, oboseală cronică, depresie și multe altele.

Mai mult, atunci când simțim că sentimentul de durere ne afectează ritmul de intensitate la job, ne îndepărtează de prieteni sau experimentăm hiperactivitate ori incapacitatea de a dormi, acestea sunt doar câteva semnale de alarmă care ar trebui să ne dea de gândit și să ne paveze drumul către cabinetul unui psiholog.

De ce apare necesitatea colaborării cu un psiholog?

Din păcate sau din fericire, fiecare om are nevoie, la un moment dat, de psihoterapie, indiferent că va vrea sau nu să recunoască asta. Și asta nu pentru că ar fi suferit neapărat vreo traumă sau vreo dezamăgire în anumite momente, dar pentru că nevoia de ghidaj specializat și de sprijin emoțional va face diferența în procesarea unor emoții și gânduri vis-à-vis de anumite experiențe delicate cu care ne-am confruntat.

În altă ordine de idei, un psiholog este menit să ne ajute și să ne îndrume, abordarea de care avem nevoie putând fi descoperită în cadrul uneia sau a mai multor ședințe.

Astfel, în funcție de ce ni se potrivește, putem lucra cu un specialist precum un life coach, psiholog, terapeut, consilier sau trainer, care ne va ajuta să identificăm și să rezolvăm țintit anumite probleme și blocaje.

Deși poate fi un proces epuizant, acela de a descoperi cu ce specialist facem click, rezultatele vor fi impresionante dacă vom alege psihoterapeutul cu care empatizăm și pe care ajungem să-l considerăm cel mai bun prieten al nostru și către care ne destăinuim fără rețineri.

Sunt importante însă implicarea noastră, încrederea în mai bine, adoptarea unei atitudini hotărâte și pozitive, dorința de schimbare și de dezvoltare cognitivă, așa încât eforturile depuse în cadrul terapiei să nu fie în van.

Prețul corect pentru o ședință la psiholog

O ședință la psiholog cu un astfel de profesionist durează în jur de 60 de minute și pot fi de diferite feluri:  individuale, de cuplu, de grup sau de familie. Scopul acestei ședințe va fi identificarea neliniștilor noastre, a modurilor în care am încercat să le depășim, dar și a aspectelor pe care dorim să le îmbunătățim în propria viață.

În ce privește prețul corect pe ședință la psiholog, este esențial să înțelegem că acesta are în spate un cumul de considerente de care se ține cont în stabilirea lui.

Practic, un specialist nu este un om oarecare, ci unul care a investit foarte multe resurse, fie ele financiare sau exprimate în ani întregi de pregătire profesională, cu facultate, masterat, muncă de cercetare, workshopuri, participări la conferințe și evenimente tematice și multe altele.

Ca atare, costul pe ședință la psiholog va reflecta gradul de pregătire profesională la care specialistul a ajuns în decursul experienței sale în acest domeniu.

Chiar dacă suntem tentați să apelăm la specialiști atunci când tarifele sunt mici, recomandarea cea mai de preț este să încercăm să alegem în funcție de rezultatul pe care dorim să-l obținem.

Dacă suntem dispuși să investim în sănătatea noastră mintală și emoțională și să rupem cercurile vicioase în care ne aflăm, trebuie să ne dăm seama că numai acționând și alegând obiectiv, dar și valorificând meseria de psihoterapeut vom înceta să mai fim victimele propriei vieți.

Este important să vedem munca unui astfel de specialist precum cea a unui doctor, către care am fi capabili să venim cu tot ce avem mai de preț, în momente critice, așa încât să ne recuperăm sănătatea. Totuși, se impune să acționăm cât mai curând, dar și să ne acordăm timp și răbdare pentru a-l găsi pe acela cu care rezonăm cel mai mult.

Prin urmare, iată cam care sunt, orientativ, prețurile practicate de către specialiștii din acest domeniu, cât și arii conexe, pentru zona București după analiza noastră:

• Psihoterapie de cuplu – între 150 și 270 lei lei/ședință
• Psihoterapie individuală – 100-200 lei/ședință
• Dezvoltare personală – 100-150 lei/ședință
• Dezvoltare personală în grup – 100-150 lei/ședință
• Hipnoterapie – 150-250 lei/ședință
• NLP -100-200 lei/ședință
• Coaching -200-1200 lei/ședință

Cum putem învinge teama de a ne destăinui unui străin?

După cum putem vedea, prețurile variază și de multe ori acestea sunt diferite și în funcție de locație, oraș sau tipul de terapie practicat. Cu toate acestea, este esențial să înțelegem că prin intermediul terapiei nu vom obține doar întâlniri cu cineva cu care discutăm pentru a ne elibera. Specialistul ales analizează, își ia notițe și aplică cele mai potrivite metode pentru problema adresată de noi. Munca sa se va extinde dincolo de timpul petrecut la cabinet, fiind una intensă și de lungă durată. Tocmai de aceea, este vital să fim sinceri, naturali și să încercăm să depășim teama de a vorbi cu un străin, pentru ca abordarea lui să ni se muleze cât mai bine pe nevoile adresate.

Studiile științifice au arătat că a vorbi cu un străin este de cele mai multe ori un mod terapeutic de a ne destăinui, de a fi sinceri – tocmai pentru că persoana respectivă nu ne cunoaște și deci, poate analiza obiectiv situația noastră. Scopul nostru trebuie să rămână viu în mințile noastre și anume, acela de a ne atinge obiectivele, de a obține armonie și echilibru în capitolele vieții noastre.

Când și cum facem primul pas către procesul terapeutic?

Majoritatea specialiștilor recomandă să nu așteptăm ca în viața noastră se întâmple un dezastru ca noi să batem la ușa unui psiholog. Este important să ne dorim să avem o stare de bine oricând, nu doar atunci când ea se poate obține foarte greu, după un eveniment nefericit survenit în viețile noastre. Ba mai mult, ne va fi mai ușor să preîntâmpinăm și să tratăm mai înțelept provocările de care ne-am putea lovi în viitor, având în background sprijinul și îndrumarea unui psihoterapeut.

Nu există moment mai bun să acționăm în beneficiul vieții noastre, către vindecare și stare de bine decât cel prezent. Trebuie doar să avem curaj să ne antrenăm creierul să îmbrățișeze schimbarea și să fie deschis către transformarea modelelor vechi de acțiune.

Psihoterapia este o muncă de echipă. Împreună cu un expert listat pe o platformă testată, ni se va defini procesul terapeutic potrivit nevoilor noastre, vom înțelege situația cu care ne confruntăm și vom explora stările prin care trecem, conturând clar obiectivele către care tindem.

Care este diferența dintre un Psiholog și un Psihiatru?

Pentru că ai căutat “care este diferența dintre un psiholog și un psihiatru” înseamnă că deja știi că nu sunt unul și același psihologul cu psihiatrul.

Sunt ramuri diferite ale aceluiași domeniu, precum psihoterapia si psihologia clinică. Indiferent de specializare, din denumire poți întelege că este vorba de lucru cu psihicul uman, cu toate astea fiecare o face după metode diferite, așteaptă rezultate diferite și se adresează unei alte tipologi de oameni.

Psihologul

Dezvoltă și pun în practică studii și experimente prin care deduc comportamentul uman, modul de gândire, modul de a acționa într-un grup sau individual, cum interacționează, învață, simt sau se dezvoltă.

Rezultatele fiind folosite în scop educativ, clinic sau comercial. Diferența dintre psiholog și psihiatru, sau cel puțin diferența principală este aceea că psihologul studiază creierul în timp ce psihiatrul are pregătire specializată pentru a rezolva problemele de sănătate mintală mai complexe, folosindu-se de medicație.

Psihiatrul este un medic și singurul care poate prescrie tratament medicamentos. O altă diferență este educația pe care o au aceștia doi, psihologul termină o facultate de profil de 3 ani, în timp ce un psihiatru termină Facultatea de Medicină cu specializare în Psihiatrie, ceea ce se traduce prin minim 11 ani de studii.

Psihoterapeutul și Psihologul Clinician

Sunt psihologii care au terminat și un Master cu o specializare specifică

Diferența dintre cei doi fiind că un psiholog clinician este pregătit în a identifica problemele și a da un diagnostic corect, iar un psihoterapeut poate trata tulburările comportamentale și cognitive minore, folosindu-se în cea mai mare parte de comunicare.

Psihoterapeutul construiește metode de terapie bazate pe discuție, cu ajutorul cărora reușește să rezolve aceste mici afecțiuni, nefiind necesară intervenția psihiatrului.

Psihiatrul

Este singurul dintre toți care are dreptul și cunoștințele necesare să îți prescrie un tratament medicamentos.

Dacă vrei să știi ce face un psihiatru, gândește-te că pe la el ajung persoanele care, de regula, au afecțiuni mai complexe și care nu pot fi ameliorate doar prin discuții și comunicare.

Din confuzie, oamenii folosesc termenul de psiholog pentru oricare dintre specializări.

Fă-ți curaj să vorbești cu un psihoterapeut, este confidențial. [Cum arată o sesiune de terapie cu un psihoterapeut]

Unul dintre lucrurile pe care le face un psihoterapeut, psiholog sau psihiatru este să pastreze orice discuție confidențială.

Nu numai Colegiul psihoterapeuților din România, ci și natura meseriei lor îi îndrumă să țină discuțiile cu pacienții confidențiale. Așa că nu ai de ce să îți faci griji.

O statistică spune că circa 20% dintre români se confruntă cu o tulburare cognitivă și majoritatea nu află niciodată. Poți citi mai jos cele mai întalnite tipuri de afecțiuni:

• Stres
• Depresie
• Anxietate
• Tulburări de personalitate
• Dependențe
• Stimă de sine scăzută
• Probleme în Familie / de Cuplu
• Alcoolism
• OCD (Tulburare Obsesiv-Compulsivă)
• Fobii

Tulburare cognitivă nu înseamnă nebunie, trebuie să fie un lucru clar că o persoană
care face sesiuni săptămânale de terapie nu este o persoana nebună. Este doar o
metodă de a te păstra sănătos mintal și de a preveni probleme mai complicate. Poți
găsi o listă de terapeuți pe website-ul nostru www.psymep.ro, în secțiunea dedicată.

Cum arată o sesiune de terapie?

• Intrebări

Terapeuții pun foarte multe întrebări pentru că vor să se asigure că problema pe care tu crezi că ai identificat-o să fie și cea reală. Întrebările au menirea de a ajunge la originea problemelor. Pentru că ce este mai ușor decât să “rupi buruiana de la rădăcină”?

Știu că ți se pare ciudat. Dar adesea noi avem răspunsurile către care terapeuții încearcă să ne îndrume. Este mai eficient să găsești singur răspunsul decât să ți-l expună de la început, altfel nu vei da niciun fel de credit răspunsurilor pe care le primești “pe gratis”.

• Comunicarea

Comunicarea are dublu rol: aceea de a duce discuția în directia îndeplinirii scopurilor și crearea unei relații. Pentru ca lucrurile să meargă, este nevoie de o relație de încredere, deoarece toată comunicarea pe care o ai cu un psihoterapeut are un încept și un final astfel încât să atingă toate obiectivele propuse.

• Concluziile

De obicei, la finalul sesiunii, terapeuții reiau în câteva rânduri punctele principale ale discuției. Nimic mai simplu decât să recapitulezi ce ați discutat pentru a trage concluziile și să vezi progresele singur. Astfel se sedimentează lucrurile principale care merg către atingerea scopului propus.

(P) ”Cum să îți alegi psihoterapeutul?”: Sunt sute de terapeuți care se promovează pe canalele de social media, sau îi poți căuta folosind www.PSYMEP.ro – Prima Hartă Dedicată Specialiștilor în Dezvoltare Personală din România, unde sigur vei găsi pe cineva în proximitatea ta.

Concluzia:

Nimeni nu poate alege pentru tine, găsirea terapeutului tău potrivit este o călătorie.

Dar ajungând până aici în acest articol, acum ai toate informațiile necesare să știi către ce specialitate să te îndrepți.

Ia în considerare și ce simți tu că ai vrea să îmbunătățești la tine și du-te la o sesiune de terapie fără prea mult așteptări.

Minte sănătoasă,

Echipa Psymep.ro

Vezi Listă Psihologi Autorizați AICI

În viața de zi cu zi, oamenii folosesc numeroși termeni pentru a descrie ceea ce, de fapt, reprezintă diferite forme de anxietate. De la „stres” și „nervozitate” la „îngrijorare” și „teamă”, aceste cuvinte reflectă complexitatea și diversitatea modurilor în care trăim și interpretăm această stare. Te-ai întrebat vreodată cum ar fi să trăiești fără nicio urmă de anxietate? Deși simptomele pot fi deranjante, anxietatea are adesea un rol funcțional, ajutându-ne să ne orientăm și să fim vigilenți.

În ciuda prevalenței sale, anxietatea rămâne încă un subiect relativ necunoscut pentru mulți – așadar, te invit să aruncăm o privire și să examinăm cu atenție ceea ce se ascunde în spatele conceptului de anxietate, pentru a știi exact atunci când trece de la a fi un instinct de folos, la o tulburare problematică.

Timp de citire: 12 minute

Ce este anxietatea?

Ce au în comun anxietatea și un semn de circulație? Ambele îți spun să încetinești și să fii atent la ceea ce urmează. Anxietatea este un răspuns normal și sănătos al organismului la situații de stres sau pericol. În astfel de momente, corpul nostru eliberează hormoni de stres precum cortizolul și adrenalina, care ne pregătesc să reacționăm rapid și să răspundem la pericol. Cu toate acestea, când starea de anxietate este excesivă sau persistentă, poate fi vorba de o tulburare de anxietate.

Care sunt simptomele anxietății?

Anxietatea este considerată o parte normală a vieții atunci când este declanșată de situații specifice, are o intensitate moderată, nu interferează semnificativ cu calitatea vieții, servește ca factor motivator și dispare odată ce situația stresantă se termină. În schimb, anxietatea poate deveni o problemă de sănătate mintală atunci când este excesivă și persistentă, interferează cu activitățile zilnice, implică simptome fizice severe și comportamente de evitare, provoacă suferință semnificativă și afectează calitatea vieții.

Gama de simptome fizice întâlnite în tulburarea de anxietate include, dar nu se limitează la:

• creșterea tensiunii arteriale și a frecvenței cardiace,
• accelerarea respirației,
• stări de amețeală,
• senzație de sufocare,
• transpirație excesivă,
• tremurături și spasme musculare,
• tensiune musculară,
• tulburări digestive și probleme de somn.

Prevalența anxietății

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), anxietatea este una dintre cele mai comune tulburări de sănătate mintală, afectând aproximativ 264 de milioane de oameni la nivel global. La nivel european, conform Health at a Glance, în 2020, peste 19% din populația Uniunii Europene a raportat simptome de anxietate sau depresie în ultimul an. Acest procent a fost cel mai mare în rândul femeilor (25,5%) și al tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani (32,8%).

Tipuri de anxietate

Diverse tulburări de anxietate pot afecta semnificativ calitatea vieții și bunăstarea unei persoane. Iată câteva dintre cele mai comune tulburări de anxietate și modul în care acestea se manifestă:

• Tulburarea de anxietate generalizată (TAG) – este caracterizată de o anxietate persistentă și excesivă, care poate fi dificil de controlat. Persoanele cu TAG se pot simți anxioase și îngrijorate în legătură cu multe aspecte ale vieții lor, inclusiv cu lucruri aparent minore. Această formă de anxietate poate fi negată și poate afecta capacitatea de a duce o viață normală.
• Tulburarea de panică – este caracterizată de atacuri de panică recurente și neașteptate, care pot fi însoțite de simptome fizice intense, cum ar fi palpitațiile, transpirația și senzația de sufocare. Aceste atacuri de panică pot apărea fără un motiv aparent și pot fi extrem de traumatizante pentru persoanele care le experimentează.
• Tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC) – este caracterizată de gânduri și comportamente recurente și persistente. Persoanele cu TOC pot simți nevoia de a verifica repetat ușile sau robinetele, sau de a spăla mâinile de mai multe ori pe zi. Aceste gânduri și comportamente pot fi invalide și pot afecta capacitatea de a duce o viață normală.
• Tulburarea de anxietate socială – este caracterizată de teama intensă sau persistentă față de evaluarea negativă, jenă sau umilință în legătură cu interacțiunea interumană sau cu performanța. Persoanele cu anxietate socială se pot simți anxioase și îngrijorate în legătură cu ceea ce spun sau fac în fața altor oameni și pot evita situațiile sociale în totalitate.
• Tulburarea de stres posttraumatic (TSPT) – este caracterizată de anxietatea și stresul persistent după ce persoana a trecut printr-un eveniment traumatic, cum ar fi un accident, o agresiune sau o catastrofă naturală. Persoanele cu TSPT pot experimenta flash-uri de amintiri traumatice sau coșmaruri și pot evita anumite situații sau locuri care le amintesc de evenimentul traumatizant.

Acestea sunt cele mai comune forme de anxietate, dar există și alte tipuri mai rare, precum tulburarea de anxietate de boală (hipohondrie) și anumite fobii specifice. De asemenea, trebuie să știi că anxietatea la copii se poate manifesta diferit iar simptomele pot fi dificil de exprimat verbal de către copil, de aceea este foarte importantă alegerea unui specialist potrivit.

Care sunt cauzele anxietății?

Te-ai gândit până acum că anxietatea poate fi atât o cauză cât și un simptom al insomniei? Prin această relație bidirecțională, putem să pătrundem în mecanismele anxietății și să le înțelegem mai bine. Dar pentru început, să reținem că aceste cauze sunt complexe și diverse, putând fi de natură biologică, psihologică sau de mediu.

Factori de natură biologică

Studiile au arătat că există o predispoziție genetică pentru anxietate, iar aceasta poate fi transmisă de la părinți la copii. În plus, prezența anumitor gene specifice care reglează transportul serotoninei sunt asociate cu o predispoziție crescută la anxietate. Dezechilibrele în nivelurile neurotransmițătorilor, precum serotonina și dopamina, și în nivelurile unor hormoni, cum ar fi cortizolul, sunt adesea asociate cu tulburările de anxietate.

De asemenea, există cercetări care sugerează că o serie de afecțiuni medicale, precum diabetul, hipertiroidismul sau tulburările de somn, pot fi asociate cu anxietatea. La fel și anumite activități ale unor regiuni ale creierului cum ar fi amigdala și cortexul cingulat anterior.

Factori de natură psihologică

Se știe că factorii psihologici contribuie la dezvoltarea, menținerea și exacerbarea simptomelor de anxietate. În cazul tinerilor, cel mai adesea este vorba de traume, experiențe negative sau stresante din trecut precum:

• abandon,
• pierdere,
• separare,
• neglijare
• pedepse corporale din copilărie.

În rândul principalilor factori psihologici implicați în dezvoltarea unei tulburări de anxietate idetificăm și:

• stresul cronic,
• personalitatea și trăsăturile individuale,
• gândirea negativă și distorsiunile cognitive,
• absența abilităților de coping sănătoase,
• evenimente de viață majore și tranzițiile,
• factori sociali și culturali.

Anxietatea este adesea alimentată de un stil de gândire negativ și de distorsiuni cognitive, care sunt moduri iraționale și inexacte de a percepe realitatea. Există o tendință de concentrare excesivă pe aspectele nefavorabile ale situațiilor, ignorând aspectele pozitive. Astfel de tipare de gândire intensifică stările de anxietate, dar pot și menține și agrava tulburările de anxietate pe termen lung.

Factori de mediu

Factorii de mediu includ evenimentele de viață stresante, cum ar fi probleme financiare, conflicte cu colegii de muncă sau cu membrii familiei. Copiii și adolescenții sunt vulnerabili la anxietate datorită schimbărilor constante din viața lor, cum ar fi trecerea la o nouă școală, problemele cu colegii de clasă sau cu părinții și presiunea de a avea performanțe școlare ridicate.

În mediul profesional și academic pot exista așteptări ridicate, deadline-uri strânse, presiuni și compteiție, care pot deveni surse majore de stres și anxietate. Un alt factor de mediu care poate contribui la anxietate este expunerea la factori de stres cronic, cum ar fi poluarea, schimbările climatice, violența sau sărăcia. Unele alimente, precum ciocolata sau cofeina, pot agrava și ele simptomele de anxietate.

Diagnostic anxietate

Un specialist poate recunoaște semnele și simptomele de anxietate în timpul unei sesiuni de psihoterapie, prin observarea comportamentului și comunicării nonverbale a pacientului. Acesta poate vorbi rapid și poate părea agitat sau nerăbdător, poate evita să vorbească despre subiecte sau situații care îi provoacă anxietate sau poate fi preocupat de o gamă largă de probleme, ceea ce poate face dificilă direcționarea atenției către subiectul ședinței.

Totuși, recunoașterea semnelor și simptomelor de anxietate nu este suficientă pentru a face un diagnostic precis. Acesta este realizat de un medic psihiatru sau de un psiholog clinician, care are competența de a face o evaluare psihologică amănunțită. Procesul implică analiza simptomelor și a istoricului medical al pacientului pentru a determina dacă există o afecțiune de anxietate.

Teste și chestionare de evaluare

Pentru a evalua prezența și severitatea anxietății, există mai multe instrumente, precum chestionarele de autoevaluare și testele psihologice, pe care medicii și specialiștii în sănătate mintală le pot aplica. Dintre testele de anxietate, menționăm:

• Inventarul de anxietate Beck este un chestionar de autoevaluare care măsoară severitatea anxietății într-o varietate de domenii, cum ar fi anxietatea fizică, cognitivă și somatică;
• Scala de autoevaluare a anxietății și depresiei (HADS) și Escala Goldberg (GADS) măsoară severitatea anxietății și depresiei în același timp;
• Scala de anxietate State – Trait (STAI) este un chestionar de autoevaluare care măsoară două aspecte ale anxietății: anxietatea ca stare (anxietatea prezentă într-un moment dat) și anxietatea ca trăsătură (anxietatea generală a persoanei).

Chestionarele psihologice sunt instrumente flexibile pentru colectarea de date despre opinii, atitudini și comportamente. Printre acestea, se numără:

• Chestionarul GAD-7 – poate fi utilizat pentru a evalua severitatea simptomelor de tulburare de anxietate generalizată;
• Chestionarul HADS-A – evaluează prezența și severitatea simptomelor de anxietate, în special în cadrul unor medii medicale sau de îngrijire a sănătății;

Metode moderne de diagnostic

Imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (RMN) ajută la identificarea modelelor de activitate asociate cu anxietatea. Există dispozitive care pot fi utilizate pentru a monitoriza activitatea fiziologică cum ar fi frecvența cardiacă și nivelurile de cortizol. De asemenea, se află în stadiu de cercetare posibilitatea identificării unor biomarkeri specifici ai anxietății în sânge sau alte țesuturi, precum nivelul de lipide și proteine. Modele specifice de mișcare a ochilor asociate cu anxietatea ar putea fi o modalitate non-invazivă de a diagnostica anxietatea și de a urmări progresul tratamentului.

Tratamente anxietate

Abordările terapeutice oferă o gamă variată de opțiuni pentru tratarea tulburărilor de anxietate, concentrându-se pe diverse aspecte ale experienței umane, inclusiv emoții, trăiri, relații interpersonale, comportament și spiritualitate. În funcție de severitatea și caracteristicile individuale ale tulburării, tratamentele pentru anxietate pot fi împărțite în trei categorii principale.

Terapie

Psihanaliza se concentrează pe identificarea evenimentelor sau experiențelor din trecut care ar putea fi legate de anxietatea prezentă a pacientului, în timp ce terapiile experiențiale, gestalt și integrative se concentrează pe experiențele și trăirile din prezent ale pacientului pentru a ajuta la identificarea și gestionarea emoțiilor și sentimentelor legate de anxietate.

Terapia prin analiza tranzacțională se concentrează pe identificarea și schimbarea modelelor repetitive de comportament și gândire care ar putea fi legate de anxietatea pacientului, în timp ce terapia prin psihoterapie centrată pe soluții se focusează pe identificarea resurselor interne și externe ale pacientului pentru a-și dezvolta strategii eficiente pentru a face față anxietății.

Terapia prin expunere poate fi eficientă pentru tulburarea de anxietate socială, tulburarea de stres post-traumatică și tulburarea obsesiv-compulsivă. Aceasta implică expunerea treptată la situațiile care provoacă anxietate pentru a ajuta persoana să se familiarizeze cu acestea și să învețe să-și gestioneze reacțiile.

Medicație

Tratamentul dedicamentos este o opțiune pentru tratamentul anxietății și tratamentul atacurilor de panică. Principalele clase de medicamente utilizate sunt:

• antidepresivele(inhibitori de recaptare a neurotransmițătorilor),
• anxioliticele (benzodiazepinele și non-benzodiazepinice),
• antipsihotice(în cazuri severe și rezistente la alte tratamente),
• beta-blocante(pentru a reduce simptomele fizice).

Aceste medicamente nu se pot achiziționa fără rețetă medicală și este foarte important să discuți cu medicul tău despre posibilele riscuri și beneficii înainte de a începe un tratament. Este important ca răspunsul la tratament să fie monitorizat de un profesionist în sănătate mintală.

Alte tratamente

Terapia virtuală este o formă de terapie care utilizează simulări computerizate pentru a ajuta pacienții să se adapteze la situații stresante sau anxioase. Terapia virtuală poate fi utilă pentru persoanele care evită situațiile care le provoacă anxietate sau pentru a antrena persoanele cu tulburări de anxietate să facă față cu mai multă încredere în astfel de situații.

Cum previi stările de anxietate?

Reducerea factorilor de stres

Pentru a reduce stările de anxietate, este important să identifici sursele de stres și să găsești soluții pentru a mai elimina din ele. O idee ar fi să începi cu o listă a activităților și situațiilor care provoacă anxietate și să elaborezi un plan pentru a reduce impactul acestora. În plus, prioritizarea sarcinilor poate reduce sentimentul de copleșire.

De asemenea, dezvoltarea relațiilor autentice, cu persoane care te susțin și îți pot oferi sprijinul emoțional și social necesar în timpul momentelor dificile, poate fi utilă. Este important să discuți deschis despre ceea ce te îngrijorează pentru a reduce tensiunea emoțională.

Stil de viață sănătos

Cea mai eficientă metodă prin care poți preveni anxietatea sunt exercițiile fizice regulate, care cresc ritmul cardiac, activează eliberarea de endorfine și ajută la reducerea tensiunii musculare. Încearcă să faci 3-5 sesiuni de exerciții moderate și intense pe săptămână. În plus, poți încerca masajul terapeutic sau tehnici de relaxare precum respirația profundă, meditația, yoga și imaginația ghidată.

Un alt aspect important al prevenirii și gestionării anxietății este alimentația sănătoasă și echilibrată. Alimentele bogate în proteine și fibre, precum și cele care conțin vitaminele B și C, pot ajuta la reducerea anxietății. Încearcă să eviți alimentele procesate și bogate în zahăr și carbohidrați și să optezi pentru alimente proaspete, integrale și bogate în nutrienți.

Suplimente și ceaiuri

Suplimentele naturale, cum ar fi extractul de valeriană, L-teanina, kava kava, passiflora, extractul de busuioc sfânt și suplimentele de magneziu, luate sub formă de capsule, ceai sau pulbere, ar putea ajuta și ele la reducerea simptomelor de anxietate prin proprietățile lor sedative, antiinflamatorii și de relaxare musculară. Planta adaptogenă Ashwaganda este utilizată în medicina tradițională indiană pentru a ajuta la reducerea stresului și a anxietății. În plus, ceaiurile din plante medicinale, cum ar fi mușețelul, lavanda, busuiocul și valeriana, sunt opțiuni populare pentru terapia naturistă a anxietății, depresiei și insomniilor.

Terapii alternative

Există și terapii alternative care pot fi utile în prevenirea și gestionarea anxietății, precum aromaterapia, care implică utilizarea uleiurilor esențiale pentru a ajuta la relaxare. Uleiurile de lavandă, busuioc sau mentă pot fi folosite pentru a calma sistemul nervos și a reduce stresul și anxietatea. Acestea pot fi utilizate prin inhalare, prin aplicare topică sau prin adăugarea în băi sau difuzoare de aromă.

Desenul și pictura pot fi foarte relaxante și pot ajuta la eliberarea tensiunii emoționale, dar și la exprimarea emoțiilor și la identificarea gândurilor și sentimentelor care pot fi dificil de pus în cuvinte. Muzica poate fi de ajutor prin inducerea unei stări de relaxare, reducere a tensiunii și a nivelului de cortizol și diminuarea gândurilor anxioase.

Cum ajuți o persoană care suferă de anxietate?

Anxietatea poate fi o problemă gravă pentru mulți oameni, dar există multe modalități de a ajuta persoanele care se confruntă cu această problemă. Iată ce poți face:

• Învață despre anxietate. Unul dintre cele mai importante lucruri pe care le poți face pentru a ajuta pe cineva care suferă de anxietate este să înveți mai multe despre această problemă. Cu cât înțelegi mai bine ceea ce simte persoana anxioasă, cu atât vei fi mai pregătit să o ajuți. La finalul articolului găsești câteva recomandări de cărți care tratează acest subiect.
• Ascultă fără judecată. Când o persoană vorbește despre anxietatea sa, este important să o asculți fără să o judeci. Nu minimiza simptomele anxietății sau nu încerca să explici de ce nu ar trebui să fie anxios. Pur și simplu ascultă și arată empatie și înțelegere.
• Încurajează persoana să caute ajutor profesional. În multe cazuri, persoanele care suferă de anxietate au nevoie de ajutor profesional pentru a-și gestiona simptomele. Încurajează persoana să discute cu un specialist, cum ar fi un psiholog sau un psihoterapeut.
• Încurajează persoana să facă schimbări în stilul de viață, precum dezvoltarea de hobby-uri, plimbări în natură sau alte activități care să o ajute să se relaxeze. Oferă suport emoțional, sprijin și încurajare, și evită să faci presiuni asupra acesteia.

Cărți și resurse despre anxietate

Iată câteva recomandări de cărți care abordează subiectul anxietății din diferite perspective și oferă strategii și tehnici pentru a face față acestei afecțiuni:

• The Anxiety Survival Guide for Teens: CBT Skills to Overcome Fear, Worry, and Panic de Jennifer Shannon (2015) este un ghid de supraviețuire a anxietății pentru adolescenți, care utilizează abilități cognitiv-comportamentale, tehnici pentru a înțelege și a restructura gândurile negative, de rezolvare a problemelor, pentru a face față situațiilor stresante și pentru a controla anxietatea prin exerciții de respirație și relaxare, pentru a-i ajuta să depășească frica, îngrijorarea și panica.
• Dare: The New Way to End Anxiety and Stop Panic Attacks de Barry McDonagh (2015) este o carte de auto-ajutor care oferă o metodă inovatoare și eficientă de a trata anxietatea și atacurile de panică prin acceptarea acestora și aplicarea unor tehnici practice precum respirația controlată și relaxarea musculară progresivă, pentru a reduce simptomele și a îmbunătăți starea de spirit.
• The Anxiety First Aid Kit: Quick Tools for Extreme, Uncertain Times de Rick Hanson (2020) este o carte care oferă soluții practice și rapide pentru a face față anxietății în timpuri extreme și incerte. Hanson este un psiholog cunoscut pentru abordarea sa integrativă a neuroștiinței, psihologiei și spiritualității, iar această carte oferă strategii pentru a calma mintea și a reduce stresul într-un mod accesibil.
• The Anxious Thoughts Workbook: Skills to Overcome the Unwanted Intrusive Thoughts that Drive Anxiety, Obsessions, and Depression de David A. Carbonell (2021) este o carte de lucru care ajută cititorii să-și depășească gândurile anxioase care duc la anxietate, obsesii și depresie. Carbonell este un psiholog specializat în tratarea anxietății și acesta oferă tehnici cognitive și comportamentale pentru a ajuta cititorii să-și schimbe relația cu gândurile lor.
• The Worry Trap: How to Free Yourself from Worry & Anxiety Using Acceptance and Commitment Therapy de Chad LeJeune (2021) este o carte care oferă o abordare terapeutică numită Acceptance and Commitment Therapy (ACT) pentru a depăși îngrijorarea și anxietatea. LeJeune este un psiholog care utilizează ACT în practica sa și oferă cititorilor o perspectivă nouă asupra modului în care pot să-și schimbe relația cu îngrijorarea și să-și dezvolte abilități pentru a face față mai bine provocărilor vieții.

Deși poate fi dificil să recunoaștem anxietatea și să căutăm ajutor, este important să înțelegem că există resurse disponibile pentru a ne ajuta să depășim această problemă. Anxietatea nu trebuie să ne definească ca persoane și nu trebuie să ne împiedice să avem o viață fericită și împlinită. Dacă te confrunți cu anxietate, este important să îți acorzi atenție și să îți îngrijești psihicul la fel de mult ca și fizicul. Pe Psymep, ai la dispoziție o hartă a specialiștilor în sănătate mintală, pentru ca tu să faci alegerea potrivită și să redescoperi starea de bine.

Referințe:

https://www.nimh.nih.gov/health/statistics/any-anxiety-disorder

https://health.ec.europa.eu/system/files/2022-12/2022_healthatglance_rep_en_0.pdf

https://www.psychiatry.org/patients-families/anxiety-disorders