Terapie prin muzică poate părea un clișeu, dar pentru mulți este o salvare reală. În rândurile care urmează, vei descoperi cum o chitară, câteva acorduri și sentimentul că aparții unui grup pot deveni sprijin autentic în momentele grele. Este o realitate susținută de studii serioase despre sănătatea mintală.
Te-ai întrebat vreodată de ce unele melodii te întorc către cele mai adânci emoții, sau cum o chitară veche și o gașcă de prieteni devin sprijin în momente de incertitudine? Muzica este sunet și ritm, dar și un instrument terapeutic incredibil. Punk rock-ul, deși asociat cu rebeliunea, oferă adulților și adolescenților un refugiu emoțional autentic, un teritoriu sigur pentru exprimare și apartenență.
1. Muzica în terapie, ce spune știința
Potrivit unui articol din Health.com, terapia prin muzică este o intervenție validată, cu beneficii reale în gestionarea anxietății, depresiei sau tulburărilor de somn . Studiile arată că:
-
Receptarea muzicii (ascultare pasivă) reduce stresul și somatizează emoțiile negative.
-
Muzica compusă sau interpretată (intervenție activă) stimulează exprimarea creativă și autoreglarea emoțiilor.
Potrivit unei analize Cochrane din 2017, chiar și 3 până la 10 sesiuni de terapie prin muzică, adăugate la tratamentul convențional pentru depresie, pot duce la o reducere semnificativă a simptomelor. Și mai remarcabil este faptul că aceste efecte se mențin în timp, mai ales atunci când intervenția continuă pe termen lung – între 16 și 50 de sesiuni.

Psymep – Terapie prin muzică- Cum te poate salva punk rock-ul în lupta cu anxietatea și depresia
2. Punk rock-ul, terapie cu acorduri rapide și strigăte
Un adolescent care primește o chitară la 15 ani descoperă în rock nu doar muzică, ci și o comunitate, un „trib” care-l validează și-l acceptă în totalitate. Studiile despre apartenență socială arată că sentimentul de grup reduce semnificativ anxietatea și depresia .
Prin riff-uri rapide, exprimăm furia, frustrarea, neputința, dar încadrați într-un cadru social creativ, devine un mecanism de coping autentic, nu devoalare distructivă.
3. Conexiunea socială: dopamină și oxitocină
Comunitățile muzicale (fan-cluburi, trupe la repetiții) oferă sprijin emoțional, generând oxitocină, hormonul conectării. Aceste comunități funcționează ca grupuri de sprijin, echivalentul unei terapii de grup, confirmând studiile despre coeziunea socială: apartenența umană este unul dintre cei mai puternici vectori de reziliență.
4. Cazul grupurilor de tobe (drumming circles)
Un studiu calitativ din Psychology of Well-Being (2016) arată cum drumming-ul de grup creează legături emoționale profunde, fără cuvinte: ritmul devine o formă de comunicare non-verbală, iar grupul un spațiu sigur de exprimare și acceptare.
Un alt studiu RCT (2015) a arătat că 10 săptămâni de drumming au redus semnificativ depresia și anxietatea, îmbunătățind reziliența socială și echilibrul neuro-imun.
5. Muzica în PTSD: armă terapeutică
Un studiu controlat randomizat (RCT, Randomized Controlled Trial) realizat pe pacienți diagnosticați cu tulburare de stres posttraumatic (PTSD, Post-Traumatic Stress Disorder), care nu au răspuns suficient la terapia cognitiv-comportamentală (CBT, Cognitive Behavioral Therapy), a arătat că un program de 10 săptămâni de terapie muzicală de grup a redus semnificativ simptomele PTSD, măsurate prin Impact of Event Scale – Revised (IES-R), precum și nivelurile de depresie. În plus, o meta-analiză ulterioară ce a inclus 9 studii (totalizând 527 de participanți) a confirmat aceste rezultate și a evidențiat importanța factorilor sociali și cognitivi, cum ar fi sentimentul de apartenență și restructurarea gândurilor ca elemente centrale în procesul de recuperare.
6. Muzica și adolescenții: prevenție și motivație
Un review Cochrane despre adolescenți indică o reducere a simptomelor de anxietate și depresie după intervenții muzicale, fie active, fie receptive . Exercițiile muzicale dezvoltă încrederea și autoreglarea, în special atunci când ești validat de grup.
7. Mecanisme psihologice ale terapiei muzicale
Ce se întâmplă în corpul nostru atunci când ascultăm sau facem muzică? Conform unei cercetări realizate de Chanda și Levitin (2013), muzica stimulează sistemul de recompensă al creierului, crește nivelul endorfinelor și scade cortizolul, ajutând astfel la reducerea stresului.
Iar impactul nu este doar emoțional. Alte studii au descoperit că participarea la sesiuni de tobe (drumming în grup) are efecte pozitive și asupra sistemului imunitar, prin scăderea markerilor inflamatori și reglarea reacțiilor hormonale asociate stresului.
8. Muzica rock vs prescriere medicală
Muzica, în special cea cu rezonanță emoțională profundă, cum este adesea rock-ul sau muzica clasică intensă, poate avea efecte calmante comparabile, în anumite cazuri, cu strategiile clinice de reducere a anxietății. Deși pianistul James Rhodes afirma că pentru el muzica a fost „mai eficientă decât orice pastilă” în lupta cu insomnia și tulburările de anxietate, aceste experiențe personale nu înlocuiesc tratamentele medicale, ci le pot completa.
Cercetările arată că participarea activă la actul muzical (cântat, compus, ascultat în mod conștient) activează zone ale creierului implicate în reglarea emoțională, similar cu mecanismele activate în terapia cognitiv-comportamentală sau în intervențiile de grup. Avantajul? Muzica nu are efecte secundare farmacologice și poate fi integrată ușor în rutina zilnică, ca formă de autogestionare emoțională.
9. Învățarea comună: consolidare emoțională
Ca în rock, muzica nu se învață singur. Repetați, greșiți, râdeți împreună. Rezultatul? Crește toleranța la imperfecțiune și autoeficacitatea. Studiile despre activități comune arată că înțelegerea reciprocă și suportul emoțional se întăresc atunci când înveți împreună.

10. Recomandări practice
-
Explorează terapia prin muzică (receptivă sau activă) cu un terapeut acreditat (MT-BC).
-
Construiește-ți tribul muzical — participă la repetiții, jam sessions sau ateliere de improvizație.
-
Încorporează activități muzicale regulate — ascultă împreună cu prietenii, învață un instrument, chiar dacă e imperfect.
-
Folosește muzica ca ritual de reglare emoțională — un riff, refren, tobe te pot calma atunci când te simți blocat.
Muzica nu e doar un fundal plăcut sau un mod de a omorî timpul. Fie că e rock, clasică sau sunete tribale, are ceva aproape magic în felul în care ne atinge. E, de fapt, o formă autentică de terapie, chiar dacă nu o numim mereu așa. Când cânți, când bați în tobe sau doar te lași purtat de o melodie care îți place, nu faci doar ceva distractiv, ajuți anxietatea, tristețea și chiar rănile mai adânci, cum ar fi PTSD-ul, să-și piardă din putere. În același timp, îți întărești felul în care te ridici după ce ai fost doborât, ceea ce psihologii numesc reziliență emoțională.
Bibliografie:
-
Bensimon M., Amir D., Wolf Y. (2008). Drumming through trauma: Music therapy with post-traumatic soldiers. The Arts in Psychotherapy.
-
Carr, C., d’Ardenne, P., Sloboda, A., et al. (2012). Group music therapy for PTSD. British Journal of Psychiatry
-
Chanda M.L., Levitin D.J. (2013). The neurochemistry of music. Trends in Cognitive Sciences.
-
Coan J.A., Schaefer H.S., Davidson R.J. (2006). Lending a hand: social regulation of the neural response to threat. Psychological Science.
-
Fancourt D., Perkins R., Ascenso S., et al. (2016). Making music for mental health: how group drumming mediates recovery. Psychology of Well-Being
-
Gold C., Mössler K., Grocke D., et al. (2009). Individual music therapy for depression: RCT. British Journal of Psychiatry.
-
Lai J., Gooding P., Gooding H. (2016). Therapeutic effects of drumming: review. Arts in Psychotherapy
-
Cochrane Database Systematic Review (2017). Music therapy for depression
-
Verywell Mind (2017). What to Know About Music Therapy
-
Health.com (2023). Could You Benefit From Music Therapy?
-
Rhodes J. (2025). Pianist Rhodes: prescribing music for anxiety. Financial Times