Tratament ADHD la adulți: în ultimele decenii, cercetările au demonstrat că ADHD nu este o tulburare care se limitează la copilărie, ci o condiție neurodezvoltațională cu implicații profunde și în viața adultă. Tot mai mulți adulți caută astăzi evaluări și intervenții, confruntându-se nu doar cu neatenție și impulsivitate, ci și cu impactul emoțional și social pe termen lung al acestei tulburări. Dovezile științifice actuale indică faptul că un tratament eficient nu poate fi redus la medicație, ci necesită o abordare integrată, care să țină cont atât de factorii biologici, cât și de contextul psihosocial și emoțional al fiecărei persoane.
ADHD la adulți: între neurobiologie și context psihosocial
În ultimii ani, ADHD a devenit subiect central în discuțiile despre sănătatea mintală, depășind granițele copilăriei și adolescenței. Astăzi, tot mai mulți adulți caută evaluări și intervenții, pe măsură ce devin conștienți că simptomele lor precum dificultatea de concentrare, procrastinarea, impulsivitatea emoțională, pot fi legate de această tulburare. Creșterea diagnosticelor reflectă atât o mai bună informare, cât și o recunoaștere a faptului că ADHD nu este doar o problemă „pentru copii”.
Conform unei revizuiri sistematice publicate în American Journal of Psychiatry, ADHD persistă la aproximativ 50-65% dintre persoanele diagnosticate în copilărie, cu manifestări funcționale semnificative la vârsta adultă. Totodată, DSM-5 menționează ADHD ca o tulburare neurodezvoltamentală cronică, însă cercetările recente sugerează o imagine mult mai complexă.
Tratamentul medicamentos: util, dar nu suficient
Majoritatea ghidurilor internaționale recomandă tratamentul farmacologic de primă linie. Stimulentele, precum metilfenidatul sau amfetaminele, reduc simptomele de neatenție și hiperactivitate prin creșterea disponibilității dopaminei și norepinefrinei în cortexul prefrontal. Studiile randomizate controlate arată o eficiență robustă, cu efecte rapide asupra concentrării și controlului impulsurilor.
Cu toate acestea, beneficiile asupra calității vieții și funcționării sociale sunt moderate și variază mult între indivizi. O meta-analiză Cochrane subliniază că medicația nu rezolvă dificultățile emoționale, relaționale sau problemele cronice de auto organizare.
ADHD și comorbiditățile: de ce nu e doar o „tulburare a creierului”
În rândul adulților, ADHD este adesea însoțit de comorbidități precum anxietate, depresie, tulburări de personalitate. Conform unui studiu amplu publicat în Journal of Clinical Psychiatry, aproximativ 80% dintre adulții cu ADHD au cel puțin o altă tulburare psihiatrică. Aceasta ridică întrebarea dacă simptomele ADHD pot fi separate clar de răspunsurile emoționale la stres sau traume din viața timpurie.
Mai mult, proiectele internaționale de neuroimagistică, precum ENIGMA-ADHD, nu au reușit să identifice markeri structurali consistenți care să diferențieze clar creierele adulților cu ADHD de cele ale celor fără diagnostic. Aceasta sugerează că ADHD nu este exclusiv o tulburare biologică, ci un fenomen care apare în intersecția geneticii, dezvoltării și contextului psihosocial.
Psymep – Tratament ADHD la adulți
De ce abordările integrate sunt esențiale
Un consens tot mai larg indică faptul că tratamentul optim pentru ADHD la adulți combină medicația cu intervenții psihoterapeutice și strategii psihoeducaționale. Modele integrative, cum este programul „ADHD Matters” descris de Psychotherapy Matters, pun accent pe:
-
evaluarea multidisciplinară (psihiatru, psiholog, terapeut),
-
analiza contextului familial și ocupațional,
-
construirea unor planuri personalizate de intervenție.
Rolul psihoterapiei în ADHD la adulți
Terapia cognitiv-comportamentală adaptată pentru ADHD s-a dovedit eficientă în reducerea procrastinării și a gândurilor autodepreciative, îmbunătățind funcționarea zilnică. Terapia ACT (Acceptance and Commitment Therapy) și mindfulness-ul ajută în special în gestionarea anxietății și a rușinii asociate dificultăților cronice.
Intervențiile moderne, precum TEAM-CBT (Burns et al., 2020), merg și mai departe, lucrând explicit cu rezistența la schimbare. Studiile arată că atunci când persoanele înțeleg „prețul schimbării” cum ar fi pierderea obiceiurilor nocturne asociate relaxării, devin mai capabile să decidă conștient dacă și cum vor să își ajusteze viața.
Emoțiile, arta și ADHD
O altă direcție validată științific este folosirea terapiilor expresive (muzicoterapie, art-terapie). O recenzie recentă publicată în Frontiers in Psychology (2022) arată că acestea reduc semnificativ distresul psihologic și sprijină reglarea emoțională, creând un spațiu sigur pentru procesarea sentimentelor cronice de eșec sau inadecvare.
Psymep – Tratament ADHD la adulti
În 2025, dovezile sugerează clar că tratamentul ADHD la adulți nu înseamnă doar reducerea simptomelor cu ajutorul medicamentelor. Este nevoie de o abordare care să țină cont de povestea fiecărei persoane, de emoțiile ei și de contextul în care trăiește. Terapia cognitiv-comportamentală, strategiile mindfulness și chiar arta pot juca roluri esențiale alături de medicație.
Bibliografie:
-
Asherson, P., et al. (2016). Adult attention-deficit hyperactivity disorder: key conceptual issues. The Lancet Psychiatry, 3(6), 568-578.
-
Faraone, S. V., et al. (2021). The World Federation of ADHD International Consensus Statement: 208 Evidence-based conclusions about the disorder. Neuroscience & Biobehavioral Reviews, 128, 789-818.
-
Hoogman, M., et al. (2017). Subcortical brain volume differences in participants with ADHD in children and adults: A cross-sectional mega-analysis. The Lancet Psychiatry, 4(4), 310-319.
-
Katzman, M. A., et al. (2017). Adult ADHD and comorbid disorders: Clinical implications of a dimensional approach. Journal of Clinical Psychiatry, 78(6), e402-e414.
-
Kooij, J. J. S., et al. (2019). European consensus statement on diagnosis and treatment of adult ADHD: The second version. European Psychiatry, 56, 14-34.
-
Storebø, O. J., et al. (2015). Methylphenidate for children and adolescents with attention deficit hyperactivity disorder (ADHD). Cochrane Database of Systematic Reviews, (11).
