Imaginează-ți o dimineață leneșă de weekend. Tu poate ai deja lista de lucruri de făcut în minte, dar adolescentul tău încă doarme dus, cu jumătate de față ascunsă sub pernă. E tentant să intri în cameră și să-l trezești cu un: „Hai, trezirea! Nu vreau să pierzi ziua degeaba!”. Dar dacă ți-aș spune că acel somn în plus nu este deloc o pierdere, ci un câștig important pentru sănătatea lui emoțională și mentală?
Somnul adolescentului: mult mai complicat decât „lene”
În spatele „lenei” pe care o vedem dimineața se ascund, de fapt, procese biologice profunde. O serie de studii au arătat că adolescenții trec prin schimbări în ritmul lor circadian (ceasul intern al corpului), ceea ce îi face să fie mai activi seara și să aibă nevoie să doarmă mai târziu dimineața.
Din păcate, realitatea programului școlar nu ține cont de aceste schimbări. Potrivit unui raport al Centers for Disease Control and Prevention (CDC), aproape 70% dintre elevii de liceu dorm mai puțin de 8 ore pe noapte în timpul săptămânii (Wheaton et al., 2016).
Asta înseamnă că majoritatea adolescenților sunt, practic, niște mici „zombi funcționali”, forțați să țină pasul cu școala, activitățile extracurriculare și un flux nesfârșit de notificări pe telefon, toate pe fondul unei lipse cronice de somn.
De ce e important să-l lași să recupereze în weekend
Știm deja că somnul insuficient este strâns legat de un risc crescut de depresie, anxietate și probleme de reglare emoțională. Dar ce se întâmplă dacă adolescentul „recuperează” somnul pierdut în weekend?
O analiză publicată în Neuropsychology Review a subliniat că un program de somn ceva mai flexibil în weekend, care permite recuperarea a până la 1-2 ore de somn suplimentar, poate avea un efect protector asupra sănătății mintale. Totuși, variațiile prea mari (de exemplu dormitul până la prânz după o săptămână cu treziri la 6:30), pot deregla și mai mult ritmul circadian, crescând iritabilitatea și anxietatea.
Concluzia experților este clară:
„Cheia este un echilibru între prea mult și prea puțin somn în weekend, pentru a susține reglarea hormonală și emoțională.”
Ce spun pediatrii și psihologii despre orele târzii de școală?
American Academy of Pediatrics (AAP) recomandă de ani buni ca liceele să înceapă orele după ora 8:30, tocmai pentru a respecta nevoile biologice ale adolescenților. Din păcate, puține școli aplică aceste recomandări.
Până când sistemele educaționale se vor adapta, părinții pot contribui prin mici ajustări:
-
să nu facă o dramă dacă adolescentul doarme cu o oră sau două mai mult în weekend,
-
să încurajeze un program cât mai constant de culcare și trezire, chiar și în vacanțe,
-
să reducă expunerea la ecrane cu cel puțin o oră înainte de somn.

Psymep – Somnul adolescentului- de ce să-l lași să doarmă mai mult în weekend
Ce legătură are anxietatea cu somnul?
Mai mult decât simple „toane de adolescent”, tulburările de somn pot fi un factor major în declanșarea sau agravarea anxietății și depresiei. Cercetătorii de la University of Pennsylvania au arătat că lipsa cronică de somn afectează direct amigdala (zona creierului responsabilă de procesarea fricii și stresului), crescând sensibilitatea la stimuli negativi (Penn Medicine, 2019).
Așa că atunci când adolescentul tău are accese de iritabilitate sau anxietate, poate că nu e vorba doar de „hormoni”, ci și de un creier privat de somn, care nu mai știe cum să regleze emoțiile.
Autoevaluarea sănătății mintale: testele online, utile sau nu?
În ultimii ani, a devenit tot mai popular ca adolescenții (și nu numai) să își evalueze nivelul de stres, anxietate sau calitatea somnului prin teste rapide găsite pe site-uri ca PsychCentral sau Feeling Good Institute. Aceste instrumente nu țin loc de diagnostic, dar pot fi un prim pas important pentru conștientizare.
De exemplu, un adolescent care descoperă scoruri mari la testele de anxietate și, în paralel, un program de somn complet dezordonat, va putea face legătura între cele două. Astfel, motivația pentru a-și regla rutina poate veni nu din presiunea părinților, ci din propriul interes pentru a se simți mai bine.
Cum abordează psihoterapia reticența față de schimbare?
Psihoterapia modernă, cum este metoda TEAM-CBT dezvoltată de Dr. David Burns, pornește de la premisa că e normal să fim reticenți la schimbare, chiar și atunci când știm rațional că ne-ar face bine.
Un terapeut TEAM nu va impune soluții, ci va explora împreună cu adolescentul:
-
ce frici are legate de schimbare („Ce ai pierde dacă te-ai culca mai devreme?”),
-
dar și ce beneficii posibile ar putea apărea („Cum te-ai simți dacă ai avea mai multă energie ziua?”).
Acest proces de mental rehearsal reduce anxietatea față de schimbare și pregătește creierul să accepte noi rutine.

Psymep – Somnul adolescentului- de ce să-l lași să doarmă mai mult în weekend
Ce să reții, ca părinte?
- Somnul adolescentului nu e un moft. Este fundamentul sănătății mintale, iar tinerii au nevoie reală de mai mult somn dimineața.
- O recuperare moderată în weekend (1-2 ore în plus) e benefică, dar variațiile mari destabilizează ceasul biologic.
- În loc să impui cu forța, ajută-ți adolescentul să înțeleagă legătura directă între somn și cum se simte ziua.
- Dacă lipsa somnului se combină cu anxietate sau tristețe, ia în calcul discuția cu un specialist.