Pe 5 octombrie, de Ziua Profesorului, ne amintim că educația nu înseamnă doar lecții, ci și relații. Profesorii, părinții și consilierii duc, adesea, aceeași luptă tăcută: cum să ajungă cu adevărat la inima adolescenților. Iar una dintre cele mai simple și mai profunde modalități de a face asta este prin validare emoțională — acel gest aparent mic care spune: Te văd. Te aud. Înțeleg ce simți.
Furia adolescenților poate transforma o conversație banală într-o furtună de vară: trăsnete, ploaie, și, uneori, puțin soare la final. Dar dacă învățăm să validăm emoțiile în loc să le contrazicem, putem transforma conflictele în dialog, iar tensiunea — în încredere.
De ce este atât de importantă validarea adolescenților
Adolescența e un amestec fascinant de descoperire, revoltă și sensibilitate. În această perioadă, creierul și sistemul nervos trec printr-o remodelare intensă — iar emoțiile pot exploda sau se pot retrage brusc. Studiile arată că sistemul nervos al adolescenților reacționează mai intens la amenințările emoționale percepute (GoodTherapy, 2025).
Când un adolescent țipă, plânge sau trântește ușa, nu e doar furie — e o cerere de a fi văzut și înțeles. Iar validarea emoțională oferă exact asta: o bază sigură din care tânărul poate învăța să își gestioneze reacțiile.
Între reacție și autoreglare
Controlul furiei nu înseamnă să le spunem adolescenților să „nu mai fie furioși”. Înseamnă să îi ajutăm să înțeleagă ce se ascunde sub acea furie — frustrare, rușine, neputință, tristețe.
Validarea emoțională înseamnă să recunoști sentimentul fără să-l judeci:
În loc de „Nu ai de ce să fii supărat!”, poți spune „Înțeleg că te simți frustrat. Vrei să povestim despre asta?”
Această abordare simplă scade tensiunea, transmite siguranță și le arată adolescenților că emoțiile lor contează.
Terapia comportamental-dialectică (DBT) – una dintre cele mai eficiente metode pentru gestionarea emoțiilor intense – învață exact acest lucru: observarea emoției înainte ca ea să preia controlul (Linehan, 2015, citat de GoodTherapy). Prin exerciții de respirație, ancorare și toleranță la disconfort, adolescenții pot învăța să răspundă conștient, nu impulsiv.
Validarea adolescenților și impactul asupra relațiilor
Validarea nu e doar o strategie de calmare, ci și un instrument de construire a relațiilor sănătoase – acasă, între prieteni și în școală.
Când un adolescent simte că e ascultat cu adevărat, crește șansa ca el să răspundă cu deschidere, nu cu sarcasm sau tăcere. În lipsa validării, pot apărea dinamici pasiv-agresive: conflicte repetate, evitări, frustrări care se acumulează (GoodTherapy, 2025).
Psihologia relațională arată că schemele emoționale formate în copilărie – de exemplu, o „schemă de abandon” – pot duce la reacții disproporționate atunci când tânărul se simte respins (Kover et al., 2024). Validarea constantă funcționează ca un antidot: ea reconstruiește sentimentul de siguranță și apartenență.
Validarea adolescenților și impactul asupra relațiilor
Validare vs. ignorare: o diferență uriașă
Imaginează-ți două scenarii.
1. Adolescentul vine acasă supărat din cauza unei note proaste.
– „Nu e mare lucru, data viitoare vei lua mai bine.”
→ Mesajul implicit: emoțiile tale nu sunt importante.
2. Același adolescent, aceeași notă, dar un răspuns diferit:
– „Pare că te-a supărat nota asta. Vrei să povestim ce s-a întâmplat?”
→ Mesajul transmis: E în regulă să simți. Sunt aici să te ascult.
Aceasta este puterea validării. Potrivit GoodTherapy (2025), reacțiile empatice îi ajută pe adolescenți să își exprime emoțiile în mod sănătos și să evite izbucnirile sau tăcerile ostile.
Tehnici practice de validare pentru părinți și profesori
De Ziua Profesorului, merită să ne amintim că profesorii, la fel ca părinții, pot schimba traiectoria emoțională a unui adolescent prin felul în care reacționează la emoțiile sale.
Iată câteva tehnici simple, dar puternice:
-
Ascultare activă: menține contactul vizual, parafrazează, arată că ești prezent.
„Deci simți că nu te-a ascultat nimeni la școală, nu-i așa?”
-
Reflectarea emoției: numește ceea ce observi.
„Pari dezamăgit că nu ai fost ales în echipă.”
-
Evită minimalizarea: renunță la fraze ca „Nu-i mare lucru” sau „Toți trecem prin asta.”
-
Încurajează exprimarea:
„Vrei să-mi povestești mai mult despre ce s-a întâmplat?”
-
Validare nonverbală: uneori, o privire blândă sau un gest de apropiere valorează mai mult decât o frază întreagă.
Pentru adolescenții care reacționează cu furie, aceste tehnici pot fi o ancoră de siguranță. Emoția se domolește atunci când se simt văzuți, nu judecați.
Ce spun sursele recente
Articolele din GoodTherapy și CounsellingResource.com oferă perspective complementare. GoodTherapy pune accent pe tehnicile DBT – respirație conștientă, mindfulness, recunoașterea emoției înainte de explozie. CounsellingResource avertizează asupra efectelor lipsei de validare: pasiv-agresivitate, alienare emoțională și blocaje în comunicare.
Ambele sunt de acord asupra unui punct-cheie: validarea emoțională este fundația relațiilor sănătoase, indiferent că vorbim de familie, școală sau grupuri de prieteni.
Ce poți lua cu tine
Dacă ești părinte, profesor sau consilier, amintește-ți că validarea nu înseamnă aprobarea comportamentului, ci recunoașterea emoției care stă în spatele lui. Când adolescenții se simt înțeleși, își pot regla emoțiile și pot comunica mai matur. Când sunt respinși, își închid inima.
Așadar, în această Zi a Profesorului, poate cel mai valoros dar pe care îl putem oferi elevilor nu este o lecție, ci un spațiu sigur în care pot fi ei înșiși.
Concluzie
Validarea adolescenților este cheia pentru controlul furiei și pentru relații armonioase. Recunoașterea emoțiilor, ascultarea activă și răspunsul empatic transformă haosul în încredere.
Prin validare, deschidem ușa către dialog, echilibru și o maturizare sănătoasă. Și, uneori, după furtună, chiar se arată și soarele.
